Când soarele strălucește pe cerul poeziei....

...Și soarele strălucea pe coala albă a viitorului
printre crengile copacilor
ca un evantai
pe fața poeziei...
Și soarele strălucea
în visele copiilor
ca un disc de foc
printre ramurile înmugurite ale copacilor.
Pe portativele timpului
ca niște note vindecătoare
cu razele iubitoare
În cărțile de istorie
strălucea soarele...
Ca un evantai
pe chipul strămoșilor...