Ca o icoană această iarnă din gândul tău...

Un om de zăpadă sunt
în sufletul cuvintelor...,
îndrăgostit de poezie -
Ca o icoană această iarnă din gândul tău.

Un om de zăpadă sunt
în inima pădurii,
îmbrățișând cu drag toate stelele incandescente
din vârful brazilor
și globurile de cristal
ce strălucesc în intimitatea poeziei -
Ca o pictură această iarnă din visul tău.

Un om de zăpadă sunt
însuflețind cu zâmbetul meu
ochii copiilor și zânele pădurii -
Ca o icoană această iarnă atât de blândă, atât de dulce
Din gândul tău,
din visul meu,
din versul tău
Ca un colind.........

Din frumusețea ochilor tăi...

Aceste texte care închid în ele
o parte din viață,
o parte din lume,
o parte din mine,
o chintesență de nostalgie...,

Scrisă cu dragoste
acolo,
în fereastra
Sufletului tău...

Aceste texte care închid în ele
o parte din tine,
o lume de emoții,
o antologie de sentimente,

Din această frumusețe enigmatică a cuvintelor,

a ochilor tăi...

Din gustul zemos al cuvintelor

Râde primăvara în suflet
Deși este toamnă afară,
Râde vara pe ascuns -
Fructe dulci în plină iarnă.

Și din gura ta zemoasă
Am gustat cu pasiune
Toate rimele din gânduri
Și esențele din versuri.

Râd și mugurii prin ramuri
Deși ninge peste lume
Și din arta dulce a vieții,
Râde primăvara-n suflet.🍓 🍒😋😁

Voi veni la tine în fiecare noapte...

Cu toată grația artei...,
cu această intensitate a sentimentelor,
cu acest dans grațios,
cu această dulce melancolie,
cu această delicatețe infinită
voi veni la tine în fiecare noapte
încet, atât de încet
ca să mă simți ca pe o poezie caldă
Acolo..., în inima ta.

Veniți la teatru

Eu sunt toba din această reprezentare și toate personajele laolaltă și pe rând...
Uneori sunt luna din spatele compasului
Și circul din spatele tocului de cristal...
Ah, această înșelătorie plăcută a timpului...
Lumea mi se pare mai atrăgătoare din această perspectivă.
Ah, și cum te mai iubesc fără nicio rezervă...
•
Veniți la teatru, vă rog, a grăit gongul. Veniți la acest spectacol regesc.

Când lemnele ardeau pe îndelete...

La ușa mea într-o noapte cineva a venit pe ascuns
Și sub cetina bradului
Un cadou de la muză mi-a pus...
Poezia din emoția iernii, din cetina bradului, din blândețea cuvintelor
Devenise una cu globurile colorate de tine
În acea noapte când lemnele ardeu pe îndelete
În șemineul cu vise superbe.

Ca o perlă...

... Și astfel reînnoită, ea renaște din nou și din nou
din văzduhul cerului,
din această mare sublimă de cuvinte -
Ca o perlă...


Urmând firul poeziei
mai departe, tot mai departe
dincolo de sinele ființei sale...


Cu aceeași sensibilitate,
Cu aceeași emoție,
Cu aceeași dragoste...