Da, acest aur cules din cuvintele tale...
Poeme de aur, mâini de aur...,
Sentimentele ca niște perle
în strălucirea soarelui...
Da, această speranță ca o perlă
în ochii filosofiei...
Da, atinge fiecare literă
cu mintea sa, cu inima sa, cu degetele sale...
Ah, această muzică genială,
această noblețe delicată
din interiorul cuvintelor...
Ah, această energie uluitoare
și acest miraj incredibil
din istoria vie a poeziei...
Da, această speranță ca o perlă
în sufletul cărților...
C'est beau, Sem
RăspundețiȘtergereJe crois que... Oui, j'entends ta voix disant ton poème.
Bon week-end d'inspiration et de paix, et de joie.
Mulțumesc frumos, Miche. Este bine să știm că poezia noastră, gândurile noastre au ecou, acolo, undeva în lumea aceasta... Este bine să te știu acolo, Miche. Este bine să te știu aici... Este bine...
ȘtergereUn weekend frumos, dragă poetă! ❤ 😘
Oui, c'est bon, je suis d'accord avec toi Sem.
RăspundețiȘtergereTon poème est ciselé d'or pur.
Merci bel ami poète !
A bientôt.
Mulțumesc frumos, Mala. Mă bucur că ești aici, prietena mea delicată... Apreciez foarte mult.
ȘtergereNoapte bună și o duminică frumoasă, dragă poetă! ❤ 😘
Toate cele bune! Da, ne vedem... 👀 📖
Dear Sem, as you wished, I am posting 'One Pause Cafe' here below.
RăspundețiȘtergereÎmi amintesc, îmi amintesc;
o pauză, o cafea și ploaie;
înfășurat în tăcerea ceață,
vânturile suflau peste mare.
Drumul s-a pierdut în torent
și nicăieri nu puteam merge.
Și acolo stătea sub copac
această cafenea cu o pauză,
nepretențioasă, mici.
Singura bancă cu greu spațiu pentru doi,
iar cafeaua servită pe un platou cu felii de pâine cu unt.
o pauză, o cafea și o ploaie torențială.
Good morning. Enjoy your coffee/tea, as you wish. A happy Sunday.
Mulțumesc, Sushama! Și eu îmi amintesc... ploaia aceea torențială...
ȘtergereȘi acele mâini delicate din care am primit toate aceste poeme...
Mulțumesc!
Bună dimineața, dragă poetă! Eu aștept ca momentul acesta să se repete în fiecare dimineață... 😊 ❤☕ 😘
Cufundat în gânduri
RăspundețiȘtergereploaia dansa încă pe ramurile copacilor...
Și acum îmi amintesc gustul ceaiului...
Toate gândurile noastre se învârteau în jurul feliilor de pâine cu unt... Eram fericiți pe băncuța aceea mică și bucuroși că împrejurările acestea naturale ne-au făcut să ne întâlnim...
Marea s-a liniștit și a tăcut evlavioasă când tu ai început să reciți acele poeme delicate scrilejite pe coaja copacilor.
Îmi amintesc sărutul dulce al soarelui, după acea ploaie torențială
care ne-a dus în cafeneaua lui Dante. :)