Powered By Blogger

marți, 20 octombrie 2020

E prea mult verde în sonetul toamnei

E prea mult verde în această toamnă,

Fereastra dorului e prea aproape,

Mă tot gândesc la florile de prun,

Când melodia vieții se întoarce.


E bucurie într-o zi de vers,

E prea mult verde în cuvântul toamnei,

Mă tot gândesc la tine poezie

Și lumea-mi pare un vis țesut din aștrii.


Mă las adus de val pe frunza vieții,

E prea mult verde în sonetul toamnei,

Ating cu poezia un pian

Și partituri îmi par copacii astăzi.


Mă tot gândesc la verdele pădurii,

La ruginiul glasului din codrii,

Ating cu ochii florile de crin

Și din emoții scriu sonata lunii.

6 comentarii:

  1. Merci pour ce beau partage.
    Tous les temps en même temps, voici le rêve des étoiles...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mulțumesc, Miche! Din nou îmi cer iertare pentru răspunsul întârziat. Mulțumesc pentru înțelegere.
      Noapte bună, dragă poetă! 💙📖🎶😴😘

      Ștergere
  2. C'est beau !
    Nostalgie du temps passé, mais déjà il revient.
    Prends bien soin de toi, Cher Sem
    😘

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vă rog să mă iertați că vă răspund așa de târziu...
      Sper că sunteți bine și că toate sunt bune acolo la dumneavoastră.
      Vă doresc un timp bun, dragă Mala! Toate cele bune!💞💐📚😘😘

      Ștergere