Știu că ești acolo...

Știu că ești acolo
îngândurată ca și mine,
înveșmântată în frunzele universului
și în dramele covârșitoare ale istoriei...
Știu că ești acolo
ca o lumină eternă în profunzimea artei...
Știu că ești acolo
ca o ramură de măslin,
ca o floare de migdal..,

Știu că ești acolo, dragostea mea
Știu... ❤

Cucule mai cântă-mi versuri...

Cucule mai cântă-mi versuri,
Printre florile de nuc...
Sau să-mi vii în cimitire
Glasul morții să-l astupi...

Cucule mai cântă-mi versuri
Dintr-un zarzăr înflorit
Și adu-mi parfum de viață
Din pădurea de argint.

Adu-mi crucea biruinței
Și un strop de adevăr
Și din flori, iubirea mamei
Și din apă, gust de cer.

Cucule auzi-mi doina
Și mai cântă-mi încă odat'
Pentru toată omenirea
Care a fost și a plecat.

Acest ev mediu de neuitat...

Iminența -
           în fluxul memoriei
            ca o torță aprinsă în prezentul continuu,
           punctul de frecare
            a două sensuri în purgatoriul lingvistic...

Iminența -
           forța motrice,
            punctul de reper
          în centrul istoric
           al fostei civilizații,
           al fostelor edificii emblematice...

Iminența -
            un radiant simbol
                      al pericolului....
      Ca un început al judecății de apoi
      Poate, un semn... al prăbușirii...
      Acest ev mediu de neuitat. Incredibil.

În acea dimineață...

În dimineața visului
  Zorii pictau
         dincolo de păduri
                 florile azurului
Nimic nou. Nu...,
   Doar tu pierdută
          în visul culorilor
                 în frumusețea infinită
                     a vivacității
                       cuvintelor.
În dimineața sentimentelor,
     în acea dimineață
          în care te-am întâlnit
                    pe tine
         muza poeziei mele...,
Totul era nou. Da...,
........................... Ca o adiere mistică dragostea ta.


                    Vă mulțumesc ! ❤

Ah, tu... dansul emoțiilor...

Atât de viu, atât de intens...
Atât de poezie
Ah, tu -
dansul emoțiilor
din nucleotidele mele...


(... încă nu pot răspunde la comentarii;
lucrăm la problemă😉).
Mulțumesc. ❤

Ah, nostalgie și tu, romantism...

...Și dintr-o dată buzele mele s-au închis
într-o tăcere profundă...
într-o profundă tristețe și admirație totodată.
Ah, nostalgie și tu, romantism...
Cât de aproape și cât de departe
sunt toate,
Pierdute și regăsite, regăsite și din nou pierdute...
Această poezie fără cuvinte...
Tu, sublimă muzică -
Această artă miraculoasă a emoțiilor...
lacrima fierbinte a metaforelor...
Flori în inima primăverii...

E atâta... și atât !

E atâta neprețuire...
O armată de combinații
Un arbitrar voiaj de ambarcațiuni
pe linia aeriană a iliberalismului
din care au răsărit fricțiunile
în ochiul nefiresc
al indiferenței.

E atâta neprețuire...
și boala se extinde de la rădăcină
până în ADN-ul respirației.

E atâta falsitate
încât e dificil să mai găsești
un loc al consensului..., un spațiu al veridicității..., al autenticității,
un refugiu al iubirii...